Caracteristica generala a parazitozelor. Epidemiologia si profilaxia geohelmintiazelor, biohelmintiazelor si helminteazelor de contact


The Presentation inside:

Slide 0

Caracteristica generala a parazitozelor. Epidemiologia si profilaxia geohelmintiazelor, biohelmintiazelor si helminteazelor de contact


Slide 1

Caracteristica generala a parazitozelor


Slide 2

Agentii patogeni ai parazitozelor mai frecvent inregistrate au o structura multicelulara – boli contagioase invazive sau infestante


Slide 3

Agentii patogeni a parazitozelor au diferite forme de existenta (forme vegetative, chisturi, oua, lavre etc.) si/sau cicluri complexe de dezvoltare


Slide 4

Unele parazitoze se raspindesc prin intermediul vectorilor (extoparazitilor hematofagi) in organismul carora agentul patogen se multiplica sau realizeaza un stadiu al ciclului de dezvoltare


Slide 5

Sunt caracteristice diferite categorii de surse de agenti patogeni


Slide 6

Particularitatile unor parazitoze


Slide 7

Helmintiazele sunt maladii provocate de viermi paraziti numiti helminti


Slide 8

Realizarea ciclului de dezvoltare cu mai multe stadii consecutive Diferite cerinte ecologice la diferite stadii de dezvoltare Inmultire sexuala Durata lunga de viata Capacitatea foarte inalta de adaptare la conditiile gazdei Durata lunga a realizarii ciclului deplin de dezvoltare


Slide 9

Sensibilizarea organismului Intoxicatia organismului cu produsele oxidarii anaerobe Actiune mecanica (compresiune) asupra organului afectat Inhibitia functiei sistemului imun Afectarea proceselor metabolice Actiune cancerogena


Slide 10

Particularitati generale ale helmintiazelor Helmintii paraziti fac parte din 3 clase: Trematoda, Cestoidea si Nematoda Organismul uman poate fi afectat de peste 250 specii de helminti, inclusiv 40 specii sunt paraziti inregistrati mai frecvent Au o raspindire vasta, in special in zonele cu clima tropicala si subtropicala Indicele principal care caracterizeaza raspindirea helmintiazelor este rata infestarii (morbiditatea)


Slide 11

Particularitatile epidemiologice ale helmintiazelor: Lipsa contagiozitatii de regula; Raspindirea mai intensiva in anumite zone geografice (cu factori biotici si abiotici); Dependenta raspindirii de conditiile de trai, nivelul culturii sanitare (oxiuraza, ascaridoza); Raspindirea neuniforma in diferite grupuri de virsta; Manifestari clinico-epidemiologice dependente


Slide 12

Raspindirea helmintiazelor in Republica Moldova in anii 2004-2007


Slide 13

Clasificarea epidemiologica a helmintiazelor (principii) Clasificarea bazata pe particularitatile realizarii ciclului biologic al helmintelui Clasificarea bazata pe sursa de invazie Clasificarea bazata pe mecanismul si calea de transmitere


Slide 14

Geihelmintiaze Ascaridoza Trichiuriaza Anchilostomoza Strongiloidoza Helmintiaze de contact Oxiuraza Himenolepidoza Biohelmintiaze Echinococoza Teniarincoza Teniaza Trichinoza Opistorcoza Schistosomiaza - intestinala urogenitala Difilobotrioza


Slide 15

Clasificarea epidemiologica a helminteazelor Antroponoze: ascaridoza, trichiuriaza, oxiuriaza, himenolepidoza, teniaza, teniarincoza, difilobotrioza Zooantroponoze ? Animalele domestice: opistorcoza, echinococoza (ciinii, pisicele) ? Animalele salbatice (helmintiaze cu focalitate naturala): trichinoza (ursii, mistretii, lupii, vulpile), echinococoza (lupii, vulpile)


Slide 16

Clasificarea epidemiologica a helmintiazelor Cu mecanism de transmitere fecalo-oral: ascaridoza, trichiuriaza, oxiuraza, himenolepidoza Calea alimentara: trichinoza, teniarincoza, teniaza, opistorcoza, difilobotrioza Cu mecanism transmisiv: filariozele (oncocercoza, vuchererioza) – vectori tantarii Anopheles, Culex, Aedes Calea de contact: schistosomiazele


Slide 17

Receptivitatea – este determinata de virsta, factorii de rezistenta nespecifica si nivelul imunitatii Imunitatea contribuie la: Reducerea receptivitatii organismului la molipsirea repetata; Incetinirea dezvoltarii parazitului; Reducerea duratei vietii parazitului; Producerea unui numar redus de oua, larve


Slide 18

Ascaridoza Helmintiaza foarte raspindita (>1,3 miliarde persoane) practic in toate zonele climaterice cu exceptia raioanelor cu inghet vesnic, de munte si pustiuri – maladie cronica cu alergizarea organismului, disfunctie intestinala, sindrom asteno-vegetativ, eozinofilie


Slide 19

Sursa de invazie – omul infestat. Localizarea – intestinul subtire, durata vietii 6-18 luni


Slide 20

Ouale de ascaride pot supravietui in mediul ambiant ani de zile, la uscaciune se inactiveaza repede, sunt rezistente la temperaturi joase (-25?C) – pina la 20 de zile, in apa – 1-2 ani. Au o rezistenta redusa la temperaturi inalte – la +37?C) se opreste dezvoltarea, sensibile la dezinfectanti


Slide 21

De la inghitirea oualor invazie pina la eliminarea oualor cu fecalele trec 2-3 luni (perioada epidemiologica de incubatie)


Slide 22

Mecanismul de transmitere – fecalo-oral factori de transmitere: legume, pomusoare contaminate cu oua invazive din solul fertilizat cu materii fecale, miinele contaminate, obiectivele de uz casnic, produsele alimentare, mustele


Slide 23

Manifestarea procesului epidemic Raspindirea ascaridozei este determinata de nivelul morbiditatii (intensitatea infestarii populatiei) si gradul de contaminare a mediului ambiant (solului, apei)


Slide 24

Grupele populatiei cu risc sporit de infestare copiii din grupele de virsta 3-9 ani; populatia din sectorul rural (unde se formeaza focare active); riscul de infestare mai inalt este vara – toamna; raspindirea teritoriala coreleaza cu prezenta conditiilor ecologice optimale pentru dezvoltarea oualor si gradul de amenajare a teritoriului localitatilor


Slide 25

Particularitatile raspindirii in Republica Moldova Cel mai inalt nivel al incidentei se inregistreaza stabil in zona de centru (raioanele Calarasi, Criuleni, Ialoveni, Ungheni, Orhei) – 415 – 779 ?/oooo Cel mai redus nivel in zona de nord (raioanele Donduseni, Edinet, Glodeni, Ocnita, Riscani) – 50 - 130?/oooo


Slide 26

Masurile de combatere si profilaxie - dezinfectia fecaliilor persoanelor infectate; protectia mediului ambiant contaminarea cu oua de helminti (dezinfectarea apelor reziduale); protectia surselor de apa potabila in localitatile rurale; amenajarea localitatilor; combaterea mustelor; respectarea igienei personale; folosirea ca hrana a legumelor, fructelor, pomusoarelor spalate; educatia sanitara; in localitatile cu un nivel inalt de incidenta (20-25%) dehelmintizarea populatiei cu preparate antihelmintice (decaris, pirantel, vermox) cu evaluarea rezultatelor


Slide 27

Supravegherea epidemiologica Supravegherea de rutina - colectarea datelor despre cazurile de ascaridoza, analiza si elaborarea informatiei pentru actiune (timp, loc, persoana) Supravegherea activa: examinarea de laborator (coprocultura) a grupelor cu risc epidemiologic sporit de molipsire – copii in institutiile prescolare si clasele incepatoare ale scolii, personalul obiectivelor comunale, alimentare, institutiilor pentru copii. Examinarea bolnavilor spitalizati etc. Investigatiile de laborator sanitaro-helmintologice a solului, apei


Slide 28

Oxiuraza Helmintiaza de contact foarte raspindita se manifesta clinic prin semne dispeptice, reactii toxico-alergice, prurit intens nocturn in regiunea perianala


Slide 29

Caracteristica agentului patogen Enterobius vermicularis – lungimea 3-12 mm. Femela produce oua care sunt foarte sensibile la uscaciune, umeditatea optimala 90-100%, sensibile la actiunea dezinfectantilor


Slide 30

Sursa de invazie – omul infestat. Femela nu elimina ouale in intestin, dar migreaza in intestinul drept si noaptea iesind prin orificiul anal depune ouale in cutele perianale pe piele. Maturizarea oualor pina la stadiul invaziv (larva) la temperatura 35-36?C se realizeaza in 4-7 ore. Ciclul de dezvoltare a helmintelui dupa patrunderea oualor in intestin si pina la dezvoltarea femelei mature dureaza 4-7 saptamini


Slide 31

Mecanismul de transmitere – cu miinele contaminate direct (autoinvazie) sau prin intermediul produselor alimentare, apei contaminate. Este posibila migratia lavrelor din ouale maturizate in cutele perianale prin orificiul anal in rectum (retroinfestare)


Slide 32

Manifestarea procesului epidemic Raspindirea intensiva in focare familiale, colectivitati de copii – in orfelinate, case de copii, institutii prescolare si scoli, in conditiile nerespectarii regulilor sanitare are loc contaminarea intensiva a jucariilor, veselei, lengeriei si altor obiective


Slide 33

Particularitatile raspindirii in Republica Moldova Indicii mai inalti sunt in zona de Sud – 1100 – 2200?/oooo; Nivelul morbiditatii redus in zona de Nord – 350 - 500?/oooo; In zona de Centru – 530 – 670?/ooo;


Slide 34

Masurile de combatere si profilaxie respectarea regimului sanitaro-igienic in institutiile de copii; formarea deprinderilor de igiena personala la copii; protectia obiectelor de contaminare cu oua (jucariilor, veselei, suprafetelor, lengeriei, cartilor etc.); educatia sanitara; Prevenirea autoinvaziilor; Dehelmentizarea cu sau fara folosirea preparatelor antihelmintice (vermox, perinatel)


Slide 35

Supravegherea epidemiologica Supravegherea de rutina (bazata pe definitia de caz) – colectarea datelor despre cazurile noi depistate in rezultatul adresarii la medic, analiza si elaborarea informatiei pentru actiune (timp, loc, persoana) Supravegherea activa – a) examinarea de laborator a materialului raclajului perianal colectat de la grupele cu risc sporit de molipsire (copii din colectivitati). b) Evaluarea intensitatii contaminarii obiectivelor din colectivitatile de copii


Slide 36

Echinococoza Biohelmintiaza cronica provocata de Echinococcus granulosus, se caracterizeaza prin afectarea severa (destructiva) a ficatului, plaminilor si altor organe, alergizare, complicatii severe care se pot finaliza cu invaliditate si letalitate


Slide 37

Caracteristica agentului patogen Echinococul isi realizeaza ciclul de dezvoltare in 2 categorii de gazde: definitiva (ciinii, vulpile) si intermediara (bovine, porcine, ovine) Gazda definitiva se infesteaza alimentindu-se cu organele gazdelor intermediare afectate de echinococ


Slide 38

Helmintul matur are o lungime de 2-7 mm si include 3-5 segmente (proglote), ultimul contine 400-800 oua maturizate. Durata dezvoltarii helmintelui matur dupa molipsire – 4-12 saptamini. Durata vietii 0,5-3 ani, localizarea – intestinul subtire


Slide 39

Forma larvala chistul hidatic – se localizeaza mai frecvent in ficat, alte organe unde creste lent (3-10 ani) in forma de o vezica (chist) cu diametrul pina la 30 cm lichid . Chistul hidatic contine scolexuri, care dupa patrunderea in organismul gazdei definitive se dezvolta in imago


Slide 40

Ouale sunt rezistente in mediul ambiant – la uscaciune – pina la 12 zile. In sol mentin proprietatile invazive 1 luna. In apa la t? +50?C rezista 1 ora, la +60?C - 10 min, la +100?C - 20 sec.; in alcool 70% si solutie de formalina 10% - pina la 24 ore. Forma larvala este foarte rezistenta la actiunea chimio-preparatelor, iar formele imago sunt sensibile


Slide 41

Sursa de invazie – ciinii care se molipsesc folosind ca hrana organele afectate ale gazdelor intermediare. Peste 4-12 saptamini in intestinul subtire se dezvolta forma matura, care elimina oua cu fecalele, contaminind mediul ambiant, blana. Sursa de invazie este activa 2-3 ani.


Slide 42

Mecanismul de transmitere – fecalo-oral cu legumele, fructele, apa, pomusoarele, miinele contaminate cu oncosfere


Slide 43

Manifestarea procesului epidemic Riscul de raspindire coreleaza cu numarul animalelor, gazdelor intermediare ( ovinelor). Sunt receptive toate grupele de virsta insa majoritatea cazurilor (50-55%) se inregistreaza in grupele de virsta 20-40 ani si 2-5% in mediul copiilor pina la 10 ani. Grupe de risc sporit de molipsire: crescatorii de animale si membrii familiilor lor, vinatorii


Slide 44

Particularitatile raspindirii in Moldova Se atesta o agravare a situatiei epidemiologice Incidenta mai inalta in raioanele de Sud (Basarabeasca, Cantemir, Causeni, Cimislia, Leova, Taraclia, Comrat) – 10-20?/oooo


Slide 45

Masurile de combatere si profilaxie Respectarea masurilor de igiena personala Omul bolnav nu mentine raspindirea maladiei, dar trebuie sa fie tratat dupa indicatii clinice Intreruperea raspindirii invaziei intre animale (ciini ovine ciini) prin realizarea masurilor sanitaro-veterinare Nimicirea organelor afectate a animalelor sacrificate Examinarea de laborator (coprocultura) a ciinilor de casa si paza si dehelmintizarea


Slide 46

Supravegherea epidemiologica Supravegherea de rutina (bazata pe definitia de caz) Cooperarea cu specialistii medicinii veterinare – folosirea pentru actiune a datelor despre situatia epizootologica


×

HTML:





Ссылка: